Cum să memorezi eficient

Fiind în clasa a XII-a, bacu' începe să adulmece cărarea spre mine. Eu trebuie să mă antrenez pentru a-l putea învinge. Antrenamentul presupune să mă pun pe învăţat printr-o memorare eficientă a informaţiei care îmi va servi în lupta cu bacu'. În continuare vreau să-ţi arăt condiţiile pe care mi-am propus să le folosesc pentru optimizarea memoriei.

Un rol important în sporirea eficienţei memoriei îl are motivaţia. Un motiv puternic constituie cauza pentru care reţii cu mai multă trăinicie o informaţie. Motivul meu este să iau bacalaureatul, care se anunţă mai strict ca niciodată. Dorinţa de a cunoaşte, ambiţia de a fi mereu în frunte, aspiraţiile profesionale, pasiunea şi interesul pentru un anumit domeniu constituie tot atâtea surse motivaţionale pentru o buna memorare. Se memorează şi se păstrează mai bine materialul care prezintă interes pentru subiect. Dacă, de exemplu, eşti microbist înfocat, "reţii minte" zeci de fotbalişti, scoruri şi alte informaţii legate de subiect. În schimb, poţi avea dificultăţi în memorarea unor date istorice sau geografice, dacă nu eşti pasionat de aceste domenii. Dacă nu te interesează un subiect te vei gândi la alte lucruri în timp ce înveţi, fapt ce va îngreuna reţinerea informaţiior. Creşterea interesului este unul dintre mijloacele cele mai importante de optimizare a funcţionării memoriei.

Eficienţa memoriei depinde de organizarea şi sistematizarea informaţiei care urmează a fi însuşită. Memoria este ca o bibliotecă vastă plină cu informaţii. Dacă informaţia nu a fost înmagazinată în mod organizat şi sistematic, este puţin probabil că va fi regăsită atunci când vei avea nevoie de ea. O memorie bună presupune organizare şi sistematizare, activităţi la care se poate recurge chiar şi în cazul celor mai puţin interesante materiale. De aceea, atunci când inveţi o lecţie nouă, încearcă să stabileşti corelaţii între acestea şi cunoştinţele anterioare, să identifici ideile principale, să grupezi informaţiile în unităţi cu sens şi să alcătuieşti un plan unitar şi coerent. Dacă ai de învăţat un material cu un volum mai mare, trebuie să recurgi la fracţionarea lui în segmente unitare ca sens şi să procedezi la însuşirea lor succesivă. Chiar şi modul de aranjare a unei pagini este important în actul memorării.

În cazul în care materialul de memorat a fost prelucrat urmărindu-se stabilirea înţelesului, fixarea lui este mult mai durabiă. Concentrarea pe înţeles este o caracteristică a memoriei semantice şi reprezintă o modalitate profundă de prelucrare a informaţiilor. Dacă vei încerca să spui cu propriile cuvinte materialul care trebuie reţinut, te vei forţa să-i patrunzi şi înţelesul. Astfel, procesarea va fi mai profundă. Memoria logică este superioară celei mecanice.

O bună memorare se bazează şi pe efectele benefice ale repetiţiei. Nu degeaba latinii afirmau că repetitio est mater studiorum. Şi în cazul repetiţiei este necesar să respecţi câteva exigenţe:

»» numărul de repetiţii trebuie să fie optim pentru a obţine rezultatul dorit (un număr prea mare de repetiţii duce la supraînvăţare şi la apariţia fenomenului de saturaţie, iar un număr prea mic duce la subînvăţare şi la apriţia iluziei învăţării);
»» eşalonarea repetiţiei este mai eficientă decât repetiţia comasată (dacă, de exemplu, ai de recapitulat materia pentru teza la română, mult mai eficient va fi să repeţi materia câte o oră pe zi timp de trei zile, decât să repeţi timp de trei ore cu o zi înainte de teză;
»» repetiţia este mai eficintă atunci când lectura se combină cu încercări de reproducere (după una, duoă lecturi trebuie să faci efortul de a reproduce materialul, deoarece acest lucru te obligă să fii mai atent şi să observi de la început ce ai reţinut şi ce nu);
»» repetiţia poate fi organizată diferit prin reluarea materialului în întregime (metoda repetării globale) sau prin fragmentarea materialului (metoda repetării secvenţiale). La un volum mic al materialului mai eficientă este metoda repetării globale, pe când la un volum mai mare de material mai eficientă este metoda repetării secvenţiale.

Dacă ţi-a fost util acest articol, sau pur şi simplu ţi-a plăcut, îmi poţi mulţumi apăsând unul sau mai multe dintre butoanele de socializare. Astfel nu doar îmi mulţumeşti, dar împărtăşeşti şi altor persoane acest articol. Sau chiar poţi să te abonezi la feed....voi fi recunăscător.

Bibliografie

Psihologie: manual pentru clasa a X-a / Adrian Neculau (coord.), Luminiţa Iacob, Dorina Sălăvăstru, ... - Iaşi: Polirom, 2006