O cioată

Iarăşi e toamnă.
Sfâşiate de vânt
frunzele cad la pământ.
Către somn le condamnă.
Murdară şi rece continuă
să cadă ploaia de plumb.
Cântă de groază o fată ingenuă
şezând pe-un clociumb.
Chicotesc mormintele-n ceaţă
prăbuşindu-se către viaţă...
Titlul are o oarecare legatură cu poezia, deoarece clociumbul (pe care şade fata ingenuă) înseamnă partea rămasă deasupra pământului din trunchiul unui copac tăiat, deci cioata.
Totuşi, cum aţi completa sau modifica aceste versuri pentru ca să merite o altă denumire în afară de cioată?
Comentarii
Trimiteți un comentariu