Lasă iubirea să triumfe
Sunt sufocat de aşteptare
Şi nerăbdarea-mi dă târcoale
De când sunt prins fără scăpare
În mrejele iubirii tale.
Plăcut mă-mbie al tău zâmbet
Şi ochii tăi mă ard de dor,
Şi simt în toată-a mea fiinţă
Căldura din privirea lor.
Iar fragedele tale buze
Îmi dau fiori când mă gândesc
Că le-aş putea sorbi nectarul
Amorul să îmi potolesc.
Oare ţi-e greu a înţelege
Dezesperatul meu demers,
De ce nu îţi asculţi instinctul
Spre-a da iubirii tale ghes
Nu mă mai ocoli, iubito,
Îndură-te de chinul meu,
Lasă iubirea să triumfe
Şi cheamă-mă la sânul tău.
Şi nerăbdarea-mi dă târcoale
De când sunt prins fără scăpare
În mrejele iubirii tale.
Plăcut mă-mbie al tău zâmbet
Şi ochii tăi mă ard de dor,
Şi simt în toată-a mea fiinţă
Căldura din privirea lor.
Iar fragedele tale buze
Îmi dau fiori când mă gândesc
Că le-aş putea sorbi nectarul
Amorul să îmi potolesc.
Oare ţi-e greu a înţelege
Dezesperatul meu demers,
De ce nu îţi asculţi instinctul
Spre-a da iubirii tale ghes
Nu mă mai ocoli, iubito,
Îndură-te de chinul meu,
Lasă iubirea să triumfe
Şi cheamă-mă la sânul tău.
(Nicolae Vlad, Lasă iubirea să triumfe
Superba poezia , adevarul este ca o iubire adevarata intotdeauna va triumfa.
RăspundețiȘtergereAsa este. Adevarul si iubirea intotdeauna va invinge
Ștergere