Natura colectivismului

Diferitele tipuri de colectivism, comunism, fascism etc. se deosebesc între ele prin natura ţelului către care vor să dirijeze eforturile sociale. Dar toate se diferenţiază de liberalism şi individualism prin dorinţa de a organiza ansamblul societăţii şi toate resursele în vederea atingerii acestui scop unitar şi prin refuzul de a recunoaşte sfere autonome în care primează scopurile indivizilor. Pe scurt, ei sunt totalitari în înţelesul deplin al acestui cuvânt nou, adoptat pentru a descrie efectele neaşteptate, totuşi inseparabile, ce însoţesc ceea ce în teorie numim colectivism.
"Scopul social" sau "ţelul comun", în vederea căruia urmează să fie organizată societatea, este de obicei descris în mod vag prin formule precum "binele comun" sau "bunăstare generală", sau "interesul public". Nu este nevoie să reflectezi prea mult pentru a vedea că aceşti termeni nu au un înţeles suficient de clar pentru a îndrepta lucrurile pe făgaşul unui anumit curs al acţiunilor. Bunăstarea şi fericirea a milioane de oameni nu pot fi cântărite pe o balanţă unică. Bunăstarea unui popor, ca şi fericirea unui om, depinde de un număr mare de lucruri, care pot fi furnizate într-o infinită varietate de combinaţii. Nu poate fi exprimată cu adevărat ca un scop unic, ci numai ca o ierarhie de scopuri, o scară cuprinzătoare de valori pe care se fixează locul fiecărei nevoi a unei persoane.

(Friedrich Hayek, Drumul către servitute)