Societatea închisă şi societatea deschisă

În cele ce urmează, societatea magică, tribală sau colectivistă va fi numită societate închisă, iar scoietatea în care indivizii se confruntă cu decizii personale societate deschisă. O societate închisă în sensul deplin al cuvântului poate fi, pe drept cuvânt, comparată cu un organism. Aşa-numita teorie organică sau biologică a statului i se potriveşte în mare măsură. O societate închisă seamănă cu o cireadă sau un trib prin faptul de a fi o unitate semiorganică ai cărei membri sunt ţinuţi laolaltă prin legături semibiologice — de rudenie, convieţuire, participare la eforturi comune, la primejdii comune, la bucurii şi necazuri comune. Acessta este încă un grup concret de indivizi concreţi, legaţi între ei (...) prin relaţii fizice concrete, cum sunt atingerea, adulmecarea şi vederea (...) într-o societate deschisă mulţi oameni se străduiesc să urce pe scara socială şi să ia locurile altora. Aceasta poate să ducă, de exemplu, la un fenomen social atât de important, cum este lupta de clasă. Celulele sau ţesuturile unui organism, despre care se spune câteodată că ar corespunde membrilor unui stat, pot eventual să concureze pentru hrană; dar nu există vreo tendinţă inerentă din partea picioarelor de a deveni creier, sau din partea altor părţi ale corpului să devină stomac. (...) Ca urmare a pierderii caracterului său organic, o societate deschisă poate să devină, treptat, ceea ce aş numi "o societate abstractă". Aceasta poate să piardă într-o măsură însemnată caracterul unui grup de oameni sau a unui sistem de asemenea grupuri concrete.

(Karl Popper, Societatea deschisă şi duşmanii ei)