Ştiinţă, neştiinţă şi opinie

Ştiinţa are ca obiect ceea-ce-este, adică a cunoaşte ceea-ce-este în felul în care este? (...) Opinia, spuneam, are ca obiect opinarea? (...) Oare ea cunoaşte acelaşi lucru ca ştiinţa? Sau e cu neputinţă? (...) Dar este oare opinabilul ceea-ce-nu-este? (...) Însă ceea-ce-nu-este ar trebuie, pe drept, numit nu "ceva", ci "nimic". (...) Necunoaşterea, deci, o vom raporta la ceea-ce-nu-este în chip necesar, iar la ceea-ce-este vom raporta cunoaşterea? (...) Atunci nici ceea-ce-este, nici ceea-ce-nu-este nu sunt opinabile? (...) Opinia n-ar fi, deci, nici necunoaştere, nici cunoaştere? (...) Ar mai rămâne de căutat acel domeniu — pare-se — care participă la ambele — şi la ceea-ce-este şi la ceea-ce-nu-este, domeniu pe care, pe drept, l-am putea numi, cu îndreptăţire, "opinabil". (...) Vom afirma deci că aceia ce privesc multe lucruri frumoase, dar nu văd frumosul însuşi şi nici nu sunt în stare să-l urmeze pe cel ce i-ar îndrepta către el, că, deopotrivă, cei care privesc mulţimea faptelor drepte, dar nu şi dreptatea însăşi şi la fel cu toate, vom afirma, deci, că aceşti oameni opinează asupra tuturor lucrurilor, dar că nu ştiu nimic legat de obiectul opiniilor lor? (...) Dar ce spui despre cei care privesc fiecare dintre aceste entităţi care rămân mereu la fel? Oare nu aceştia sunt cei care ştiu şi nu opinează? (...) Iar cei care îndrăgesc fiecare din ceea-ce-este trebuie numiţi iubitori de înţelepciune şi nu iubitori de opinie?

(Platon, Republica)