Voinţa este cauza erorii

Dacă tot ce se află în mine izvorăşte de la Dumnezeu, iar el nu mi-a dat vreo facultate de a greşi, nu-mi pare că aş putea greşi vreodată. Şi, de fapt, atâta vreme cât nu cuget decât despre Dumnezeu şi mă întorc întreg către el, nu observ nicio pricină de greşeală ori falsitate; dar, revenit la mine curând după aceea, îmi dau seama că, totuşi, sunt supus la nenumărate greşeli. (...) Atunci de unde izvorăsc greşelile mele? Din faptul că voinţa, întinzându-se mai mult decât intelectul, nu o închid între aceleaşi graniţe, ci o extind chiar asupra lucrurilor pe care nu le înţeleg; iar fiindcă în privinţa acestora ea e indiferentă, se abate lesne de la ceea ce e adevărat şi bun, iar astfel mă înşel şi păcătuiesc.

(René Descartes, Meditaţii metafizice)