Timpul şi spaţiul relativ

Socotesc spaţiul drept ceva pur relativ, ca şi timpul; drept o ordine a coexistenţelor, aşa cum timpul este o ordine a succesiunilor. Căci spaţiul exprimă, în termeni de posibilitate, o ordine a lucrurilor care există în acelaşi timp, întrucât ele există împreună, fără a se lua în considerare felul lor de a exista. Când vedem mai multe lucruri împreună, ne dăm seama de ordinea aceasta a lucrurilor între ele.
(G.W. Leibniz, Scrisori către Clarke)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Comentarii recente în Blogger

Mulţi dintre noi am observat că majoritatea blogurilor au în sidebar un widget cu ultimele comentarii sau, mai bine spus, comentarii recente. Chiar şi blogul meu are în sidebar această chestie elementară Aceasta afişează, dacă vă vine să credeţi, cele mai recente comentarii publicate de către cititori pe blog. Dacă aveţi un blog Blogger şi încă nu aveţi adăugat acest gadget atunci este timpul să citiţi în continuare.
Continuă să citeşti »

Ce își vorbesc doi îndrăgostiți într-o noapte rece de iarnă prin ochii unui AI?

În seara asta am testat limitele creativității unei inteligențe artificiale dezvoltată de OpenAI. Am vrut să văd dacă AI-ul este capabil să creeze o poveste de dragoste și dacă poate să se exprime artistic. Așa că m-am lăsat dus de val și am creat o scenă romantică, plină de pasiune, între doi îndrăgostiți. Am ajutat roboțelul. I-am tot aruncat câte o pastiluță ca să creăm impreună firul poveștii. Toată savuroasa conversație, fără nici o editare ulterioară, o aveți mai jos.
Continuă să citeşti »

Părerea mea sinceră despre manifestul elevei de clasa a 12-a

Imagine
Circulă de câteva zile pe internet un articol cu o  scrisoare a unei eleve de clasa a 12-a . Rândurile ei, printre altele, redau dezamăgirea pe care o resimte din cauza faptului că evenimentele precum cursul festiv și banchetul nu vor mai fi organizate anul acesta. Inițial am pus la îndoială autenticitatea acestui articol. Cuvintele elevei de clasa a 12-a ar putea fi doar cuvintele unui pseudo-jurnalist pus pe creat controverse. Am căutat un pic pe Google, iar asta a generat și mai multă suspiciune. Am găsit că ultimul fragment al scrisorii este postat pe Facebook de doi elevi de la Colegiul Național de Artă Ion Vidu din Timișoara. Posibil ca aceștia să fi rezonat cu manifestul și la rândul lor să fi dat mesajul mai departe. Însă fără ghilimele sau alte moduri de a arăta că acele cuvinte nu le aparțin. Indiferent de sursa scrisorii, aș vrea să-mi exprim în cele ce urmează opinia.
Continuă să citeşti »