BattleLab Robotica 2014 – Voluntariatul nu te întreabă dacă știi, ci te întreabă dacă vrei să înveți
Dacă ar fi fost un counter care să-mi numere de câte ori am rostit și tastat cuvintele „BattleLab” și „Robotica” în ultimele luni cred că acesta ar afișa eroare. Telefoane, texte, email-uri, interviuri, prezentări, telefoane. În fiecare dintre acestea n-aveau cum să lipsească cele două cuvinte. Totul a început cu un email „Vreau să fiu responsabil de PR la BattleLab Robotica” Și dorința mi s-a îndeplinit. Acum, în pragul evenimentului, mi-am dat seama că acesta a fost cel mai important email din viața mea de până acum.
E adevărat că la început n-aveam nici o idee despre ce mă așteaptă. Eeh... redactez niște texte, mai scriu câte ceva pe pagina de facebook. Ce-i așa mare brânză? Apoi lucrurile au început să se miște. Ședințe de core team, team building, planuri: „Cum o să arate site-ul?” „Cum să atragem noi participanți?” „Ce canale de promovare să folosim?” „Ne trebuie filmuleț de promovare! Ce imagini să punem în el?”
Toate întrebări ce o dată cu scurgerea zilelor începeau să primească răspunsuri. Și o dată cu răspunsurile, alte întrebări, alte deadline-uri, alte provocări. Voluntariatul îți oferă ideea de „provocare”. El nu te întreabă dacă ai experiență, dacă știi, ci te întreabă dacă vrei să înveți. Asta e partea faină la voluntariat – îți oferă cea mai bună formă să înveți ceva și anume practic.
Aș enumera câte am învățat eu din această responsabilitate de PR la BattleLab Robotica 2014 dar cred că nu e nevoie să enumăr pentru că pot pune totul într-o singură propoziție: Am învățat să mă cunosc mai bine. Am învățat să comunic mai ușor cu cei din jur. Am învățat să-mi folosesc emoțiile când vorbesc în public nu pentru a tremura, ci pentru a transmite mai mult. Știu că am spus „într-o singură propoziție” și am spus trei. Însă am învățat să fiu spontan. De fapt cu toții suntem spontani din naștere, numai că mulți preferăm să ucidem asta în goana noastră nebună după perfecțiune.
Rolul meu de PR la acest eveniment se apropie de sfârșit. Vreau să mă mai bucur de el încă puțin și o fac și în acest articol invitându-te la BattleLab Robotica, mâine, 12 aprilie, în amfiteatrul P03 din incinta Universității Tehnice din Cluj-Napoca aflată pe stradă George Barițiu nr 26-28. Ne vedem acolo.
E adevărat că la început n-aveam nici o idee despre ce mă așteaptă. Eeh... redactez niște texte, mai scriu câte ceva pe pagina de facebook. Ce-i așa mare brânză? Apoi lucrurile au început să se miște. Ședințe de core team, team building, planuri: „Cum o să arate site-ul?” „Cum să atragem noi participanți?” „Ce canale de promovare să folosim?” „Ne trebuie filmuleț de promovare! Ce imagini să punem în el?”
Toate întrebări ce o dată cu scurgerea zilelor începeau să primească răspunsuri. Și o dată cu răspunsurile, alte întrebări, alte deadline-uri, alte provocări. Voluntariatul îți oferă ideea de „provocare”. El nu te întreabă dacă ai experiență, dacă știi, ci te întreabă dacă vrei să înveți. Asta e partea faină la voluntariat – îți oferă cea mai bună formă să înveți ceva și anume practic.
Aș enumera câte am învățat eu din această responsabilitate de PR la BattleLab Robotica 2014 dar cred că nu e nevoie să enumăr pentru că pot pune totul într-o singură propoziție: Am învățat să mă cunosc mai bine. Am învățat să comunic mai ușor cu cei din jur. Am învățat să-mi folosesc emoțiile când vorbesc în public nu pentru a tremura, ci pentru a transmite mai mult. Știu că am spus „într-o singură propoziție” și am spus trei. Însă am învățat să fiu spontan. De fapt cu toții suntem spontani din naștere, numai că mulți preferăm să ucidem asta în goana noastră nebună după perfecțiune.
Rolul meu de PR la acest eveniment se apropie de sfârșit. Vreau să mă mai bucur de el încă puțin și o fac și în acest articol invitându-te la BattleLab Robotica, mâine, 12 aprilie, în amfiteatrul P03 din incinta Universității Tehnice din Cluj-Napoca aflată pe stradă George Barițiu nr 26-28. Ne vedem acolo.
Comentarii
Trimiteți un comentariu