2 event-uri mișto la care nu pot să ajung duminică seară

Job-ul meu este unul dintre acele job-uri la care poți să mergi aproape cum vrei tu. Săptămâna asta mi-am pus o singură tură pe program. Una singură, fratele meu, duminică seară, de la șaptișpe la douăzeșitrei, Și chiar în acel timp, fratele meu, chiar de la șaptișpe la douăzeșitrei sunt cele mai faine event-uri în oraș. Stau un pic și eu ca omul pe facebook și îmi apar în față tăt soiul de event-uri mișto la care eu, evident că nu am cum să mă duc. În timpul acela am să stau și-am să (vă) rup biletele la intrare la cinema. Că deh.. sunt mare cheltuitor. Și nici așa, cu job-ul ăsta, cică studențesc, nu-mi ajung banii.

Dar nu să mă oftic este ideea postării din fața ochilor voștri, ci împărtășirea cu voi a, măcar, două dintre evenimentele care mi-au făcut cu ochiu'. Dacă nu mă duc eu, măcar unu' dintre voi să meargă. Nu toți! Unu'! Unu' singur. Unu' care să-mi povestească și mie cum a fost. Și să scoată în față cele mai nașpa aspecte ca să nu-mi pară rău că am lipsit.

Vorba multă, sărăcia omului! Deci, primul event care mi-a țopăit pe sub nas este ăsta de aici și sună cam așa:
KILLER SHORTS: pastile de groază la Shto College Bar Cluj Shorts International Short Film Festival și Shto College Bar vă invită la o proiecție teribil de specială: cele mai înfricoșătoare scurtmetraje de la ClujShorts garantează o seară plină de adrenalină și fiori. Vă așteptăm duminică, 1 noiembrie, la ora 19:00 Scurtmetrajele sunt chiar miSHTO!
În primul rând, e în Shto, locul unde mă simt cel mai bine când beau un pahar cu vin. Deja a devenit tradiție personală: când ies în oraș cu o gagică o duc în Shto la un pahar cu vin. În al doilea rând, filmele sunt selectate de băieții de la Cluj Shorts și ăia chiar știu ce fac. În al treilea rând, filmele sunt de groază, preferatele mele. Și sunt și scurte.

Alt event care mi-a perindat prin față, și-a scos și limba la mine este Requiem. Numai când citești "requiem", adică recviem, deja devii curios. Prima oară îți cântă în cap, bineînțeles, recviemul lui Mozart. Și chiar despre asta-i vorba. Apoi îți aduci aminte de filmul acela, Amadeus, unde marele compozitor, interpretat de Tom Hulce, gesticulează, imobilizat la pat: îi dictează lui Salieri Confutatis-ul.


Citești un pic la descriere, și , al darcului, e tot duminică seară. Și ți-e și mai tare ciudă când vezi că are loc și într-un spațiu neconvențional drag ție. În Cimitirul Central.

Fraților, eu îmi dau demisia. Mergeți măcar voi la aceste event-uri sau dacă mai știți și altele, lăsați un link mai jos. să-mi fie ciuda și mai mare. V-am pupat!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Comentarii recente în Blogger

Ce își vorbesc doi îndrăgostiți într-o noapte rece de iarnă prin ochii unui AI?

Părerea mea sinceră despre manifestul elevei de clasa a 12-a