58 de imagini care îmi amintesc de vara trecută
În timp ce încep aceste rânduri, mai am deschise în browser încă două taburi. Ambele se referă la termenul de bildungsroman. Cine a fost cât de cât atent pe la orele de română din liceu, sigur a auzit acest cuvânt. Practic, un bildungsroman este un roman în care, personajul principal trăiește niște experiențe de viață, care îl conduc spre maturizare. Iar cum mie îmi place să inventez cuvinte, am să spun că vara mea petrecută în Anglia cu scopul de a face bani de laptop și facultate, n-a fost altceva decât o blidungsvară.
Ideea, însă, este alta. Am făcut câteva fotografii pe-acolo. N-am avut timp să le postez la vremea potrivită. Dar sesiunea asta, căci atunci e perioada perfectă când îți vine să faci tăt felu', m-am gândit să pornesc un proiect. Unul drăguț, zic eu. Mi-am făcut frumos o selecție. Au ieșit câștigătoare 58 de poze făcute pe toată durata verii. Și, în fiecare zi sau o dată la două zile, am să pun câte una pe instagram, în ordine cronologică. Simplu.
Fiecare imagine îmi amintește de câte ceva anume din experiența mea. Primele ascund în spate stresul căutării, aproape cu disperare, a unui loc de muncă. În acele scurte plimbări în natură, fotografierea însemna pentru mine un moment de relaxare. Un moment de regăsire. Însemna un moment de căpătare a unor noi forțe pentru a continua. Am prins și job-uri la care am lucrat o singură zi, un singur weekend, sau doar 4 zile, până când am reușit să-mi păstrez un loc de muncă stabil.
Pe lângă plimbările revigorante, În timpul liber, am avut ocazia să văd și alte lucruri frumoase pe care le-am surprins în imagini. M-am scăldat în apele răcoroase ale Mării Nordului. Am vizitat Catedrala Ely. O construcție care îți taie respirația prin imensitatea și prin arhitectura ei. Apropo, știți celebra imagine de copertă a albumului The Division Bell de la Pink Floyd, nu? La orizont, în dreptul gurii acelei statui, se vede în depărtare tocmai această catedrală. E faimoasă.
În Wolverhampton, locul în care am poposit cel mai mult – un oraș micuț destul de frumos, din centrul regatului – am făcut cam cele mai multe fotografii. Aveam o zi liberă pe săptămână. Zi în care, de cele mai multe ori mergeam să explorez împrejurimile. Mă destindeam pe aleele destinate publicului. Iar colegilor le spuneam că mă duc să mă conectez cu natura. Ca bonus, găseam puzderii de mure, din care mă înfruptam ca dintr-un pom oprit.
Sfârșitul odiseei estivale este marcat de vizitarea Londrei, acompaniat de un puternic sentiment de izbândă. Momentan, proiectul se află la a 14-a fotografie, iar la fiecare postare, voi folosi hashtag-ul #amintirideastavara. Dacă vi se pare interesant, vă invit să mă urmăriți pe instagram. Mă găsiți așa: @petrudolhescu.
Ideea, însă, este alta. Am făcut câteva fotografii pe-acolo. N-am avut timp să le postez la vremea potrivită. Dar sesiunea asta, căci atunci e perioada perfectă când îți vine să faci tăt felu', m-am gândit să pornesc un proiect. Unul drăguț, zic eu. Mi-am făcut frumos o selecție. Au ieșit câștigătoare 58 de poze făcute pe toată durata verii. Și, în fiecare zi sau o dată la două zile, am să pun câte una pe instagram, în ordine cronologică. Simplu.
Fiecare imagine îmi amintește de câte ceva anume din experiența mea. Primele ascund în spate stresul căutării, aproape cu disperare, a unui loc de muncă. În acele scurte plimbări în natură, fotografierea însemna pentru mine un moment de relaxare. Un moment de regăsire. Însemna un moment de căpătare a unor noi forțe pentru a continua. Am prins și job-uri la care am lucrat o singură zi, un singur weekend, sau doar 4 zile, până când am reușit să-mi păstrez un loc de muncă stabil.
Pe lângă plimbările revigorante, În timpul liber, am avut ocazia să văd și alte lucruri frumoase pe care le-am surprins în imagini. M-am scăldat în apele răcoroase ale Mării Nordului. Am vizitat Catedrala Ely. O construcție care îți taie respirația prin imensitatea și prin arhitectura ei. Apropo, știți celebra imagine de copertă a albumului The Division Bell de la Pink Floyd, nu? La orizont, în dreptul gurii acelei statui, se vede în depărtare tocmai această catedrală. E faimoasă.
În Wolverhampton, locul în care am poposit cel mai mult – un oraș micuț destul de frumos, din centrul regatului – am făcut cam cele mai multe fotografii. Aveam o zi liberă pe săptămână. Zi în care, de cele mai multe ori mergeam să explorez împrejurimile. Mă destindeam pe aleele destinate publicului. Iar colegilor le spuneam că mă duc să mă conectez cu natura. Ca bonus, găseam puzderii de mure, din care mă înfruptam ca dintr-un pom oprit.
Sfârșitul odiseei estivale este marcat de vizitarea Londrei, acompaniat de un puternic sentiment de izbândă. Momentan, proiectul se află la a 14-a fotografie, iar la fiecare postare, voi folosi hashtag-ul #amintirideastavara. Dacă vi se pare interesant, vă invit să mă urmăriți pe instagram. Mă găsiți așa: @petrudolhescu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu